Sunt sigur ca ati avut ocazia sa vedeti la stiri un caz prezentat recent in legatura cu greva foamei la care Ctlin Damian, antreprenorul unei companii de constructii din Madrid, impreuna cu 13 angajati, a fost nevoit sa apeleze incepand cu data de 8 ianuarie, ca forma de protest fata de neplata datoriilor pe care firma spaniola Obrum le-a cumulat fata de acestia (am auzit variante diverse, pornind de la suma de 700.000 euro si ajungand pana la 1.500.000 de euro).
Daca nu va suna cunoscut, aveti aici un articol referitor la situatia in care se afla acesti romani (sursa Evenimentul Zilei): Români în Spania fac greva foamei pentru 700.000 euro.
Totusi, ce ma amuza pe mine cel mai mult este atitudinea “ambasadei” Romaniei in Spania [aici o sa fiu nevoit sa fac o mica rectificare, si anume: din punct de vedere juridic, rezolvarea acestui caz ar depinde exclusiv de competenta consulatului Romaniei in Spania, institutie diplomatica care prin definitie isi asuma un rol de asesor si asistent pentru cetatenii romani aflati pe teritoriu spaniol]… promite multe si face putine, adica pozeaza in obiect decorativ, declarand sinuos o oarece dispozitie de a se face de folos…Din experienta personala am putut constata cat de decis se “implica” acest consulat in intermedierea relatiilor stabilite in varii circumstante intre romanii aflati in Spania (in cazul meu, ca simplu student) si statul spaniol in sine.
Nu pot sa nu-mi permit, totusi, un mic semn de intrebare: daca la noi in tara, in eterna si fascinanta Romanie, institutiile care au fost investite cu datoria si responsabilitatea de a veghea pentru interesele noastre, dau gres…si o vedem cu totii in fiecare zi…la ce sa ne asteptam in afara tarii?
